Cataracta nu mai reprezintă un cuvânt de groază: este o boală a ochiului care se poate trata cu metode moderne, oferind rezultate excelente. Dacă observi că vederea devine încețoșată, lumina te deranjează mai repede sau culorile par mai puțin vii, este momentul să afli ce este cataracta, cum se recunoaște și ce presupune operația care îți poate reda claritatea vederii.
Ce este cataracta?
Cataracta este opacifierea cristalinului, lentila naturală a ochiului, care în mod normal este transparentă și permite luminii să ajungă la retină. Pe măsură ce cristalinul devine tulbure, imaginea este distorsionată și acuitatea vizuală scade treptat. În România, cataracta se numără printre principalele cauze de orbire evitabilă, afectând în special persoanele peste 60 de ani, dar și pe cele cu factori de risc specifici.
Cauze principale ale cataractei
- Înaintarea în vârstă – procesul natural de îmbătrânire a cristalinului.
- Diabetul – nivelurile ridicate de glucoză pot accelera formarea opacitatii.
- Expunerea prelungită la radiații UV – lumina solară intensă fără protecție adecvată.
- Consumul excesiv de alcool și fumatul – ambele contribuie la stresul oxidativ al ochiului.
- Traume oculare – lovituri sau intervenții chirurgicale anterioare.
- Medicamente corticoide pe termen lung – utilizarea prelungită poate declanșa cataractă.
Simptomele cataractei – cum să le recunoști
- Vederea încețoșată, ca printr-un geam aburit.
- Necesitatea unei lumini mai puternice pentru citit sau scris.
- Strălucirea intensă a luminilor nocturne, în special a farurilor mașinii.
- Schimbarea percepției culorilor – roșul și galbenul pot părea mai palide.
- Dificultăți în recunoașterea fețelor la distanță.
Dacă observi oricare dintre aceste semne, este recomandat să programezi un control oftalmologic.
Diagnosticul – ce face medicul oftalmolog
- Examen cu lampă cu fantă – pentru a evalua claritatea cristalinului.
- Test de acuitate vizuală – prin tabelul Snellen sau alte metode digitale.
- Refractometrie – pentru a determina corecția necesară.
- Tomografie cu coerență optică (OCT) – uneori utilizată pentru a exclude alte afecțiuni ale retinei.
Aceste investigații permit stabilirea gradului de cataractă (ușoară, moderată, severă) și alegerea momentului optim pentru intervenție.
Tratamentul cataractei – când și de ce se recurge la chirurgie
În stadiile incipiente, unele persoane pot gestiona simptomele cu:
- Ochelari de citit cu lentile anti‑reflex.
- Protecție UV prin lentile de soare de calitate.
- Controlul glicemiei în cazul diabetului.
Când cataracta începe să afecteze activitățile zilnice, singura soluție eficientă este intervenția chirurgicală. În România, tehnica cea mai răspândită este facoemulsificarea, o procedură minim invazivă ce folosește ultrasunete pentru a fragmenta cristalinul opac și a-l aspira, înlocuindu‑l cu o lentilă artificială (IOL – lentilă intraoculară).
Tipuri de intervenție chirurgicală pentru cataractă în 2025
- Facoemulsificare cu laser femtosecond – utilizată în centre de top, precum Institutul de Oftalmologie „Dr. Carol Davila” sau Clinica Medicover. Laserul creează o capsulă precisă și reduce forța mecanică, scurtând timpul de recuperare.
- Facoemulsificare clasică – standardul în majoritatea clinicilor, inclusiv la Regina Maria. Eficientă, cu rezultate excelente în 95 % din cazuri.
- Extracție extracapsulară (ECCE) – rezervată pentru cataracte foarte dense, când ultrasunetele nu pot fragmenta cristalinul complet. Procedura este puțin mai invazivă, dar încă utilizată în centrele de urgență.
Ce presupune intervenția chirurgicală – pași concreți
1. Pregătirea preoperatorie
- Examen biomicroscopic pentru verificarea sănătății corneei și a irisului.
- Măsurarea exactă a lungimii axiale a ochiului – esențială pentru alegerea puterii corecte a lentilei intraoculare.
- Discuția despre alergii la medicamente și istoricul medical.
2. Ziua intervenției
- Aplicarea unui anestezic local sub formă de picături sau injecție peribulbă.
- Crearea unei incizii de 2‑2,5 mm în cornee.
- Fragmentarea cristalinului cu ultrasunete (sau cu laser femtosecond, dacă este cazul).
- Îndepărtarea fragmentelor și introducerea lentilei intraoculare pliabile, care se desfășoară în capsula cristalinului.
- Închiderea inciziei fără suturi – se sigilează natural prin presiunea oculară.
3. Recuperarea postoperatorie
- Picături antiinflamatorii și antibiotice pentru 1‑2 săptămâni.
- Instrucțiuni de protecție a ochiului – evitarea frecării, purtarea ochelarilor de protecție la somn și evitarea expunerii la praf sau lumină intensă în primele 24 de ore.
- Control oftalmologic la 1 săptămână și la 1 lună postoperatorie pentru a verifica poziția lentilei și claritatea vederii.
Majoritatea pacienților raportează o îmbunătățire semnificativă a acuității vizuale în 3‑5 zile, iar recuperarea completă se finalizează în 4‑6 săptămâni.
Întrebări frecvente despre cataractă și intervenția chirurgicală
- Cât costă o operație de cataractă în România? Prețurile variază între 3.500 și 7.000 de lei, în funcție de tipul de lentilă (monofocală, multifocală, torică) și de tehnologia utilizată (laser femtosecond vs. facoemulsificare clasică).
- Este dureroasă intervenția? Anestezia locală asigură că pacientul nu simte durere în timpul procedurii; poate exista un ușor disconfort la nivelul ochiului în primele ore postoperatorii.
- Pot să conduc imediat după operație? În general, se recomandă să eviți conducerea în primele 24‑48 de ore, în funcție de reacția la picăturile postoperatorii.
- Ce riscuri există? Complicațiile sunt rare, dar pot include infecții, inflamații, decolarea lentilei intraoculare sau creșterea presiunii intraoculare. Controlul medical regulat minimizează aceste riscuri.
În final, dacă te confrunți cu semne de cataractă, nu amâna consultul oftalmologic. O intervenție planificată la timp poate transforma complet calitatea vieții tale, redându‑ți libertatea de a vedea lumea clar, fără distorsiuni.
Informațiile prezentate au caracter general și informativ. Pentru sfaturi personalizate, se recomandă consultarea unui specialist în oftalmologie sau a unui medic de încredere.
