Dobânzile bancare par bani „liniștiți”, mai ales când banca îți reține deja impozitul. Dar din 2023 încoace, dobânzile intră în joc și la CASS, atunci când le aduni cu dividende, chirii sau alte venituri. Explicăm când trebuie analizate veniturile cumulate și în ce moment dobânzile bancare îți împing plafonul de CASS peste linie.

Ce înseamnă, concret, CASS pe dobânzi bancare în 2026

Contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru persoane fizice se calculează, pentru veniturile din investiții, nu pe fiecare venit luat separat, ci pe totalul veniturilor relevante cumulate într-un an. Aici intră dividende, câștiguri din bursă, dobânzi bancare, anumite venituri din chirii și alte surse asimilate venituri din investiții, conform Codului fiscal actualizat.

Dobânzile bancare au impozitul de 10% reținut direct de bancă, deci nu mai ai nimic de declarat pentru impozit. CASS este poveste separată: se uită la sumele totale din investiții și alte categorii de venituri stabilite de Codul fiscal și verifică dacă depășești anumite praguri exprimate în salarii minime brute pe țară. Explicația apare clar în materiale publicate de ANAF, unde dobânzile sunt menționate explicit ca venituri pentru care se poate datora CASS, dacă se depășesc plafoanele de 6, 12 sau 24 de salarii minime brute pe țară.

În 2026, salariul minim brut pe țară este de 4.050 lei la 1 ianuarie, iar de la 1 iulie crește la 4.325 lei, conform datelor oficiale comunicate de Guvern și Inspecția Muncii. Totuși, pentru calculul plafoanelor de CASS se folosește salariul minim în vigoare la 1 ianuarie, adică 4.050 lei, așa cum rezultă din ghidurile fiscale pentru 2026 și din practica ultimilor ani, confirmată de materiale de specialitate care explică plafoanele CASS.

Asta înseamnă că plafoanele relevante pentru CASS la venituri din investiții realizate în 2026 sunt, în linii mari, 6, 12 și 24 salarii minime la 4.050 lei. Contribuția rămâne în cotă de 10% aplicată la baza de calcul stabilită de lege, nu la suma efectivă a dobânzilor.

Când trebuie analizate veniturile cumulate și nu doar dobânzile

Mulți contribuabili fac greșeala să se uite izolat la un cont de economii: „Am luat dobândă 5.000 lei, sunt sub plafon, nu am treabă cu CASS”. În realitate, regularizarea CASS pornește de la totalul veniturilor din mai multe categorii, înscrise în declarația unică la capitolul destinat încadrării ca plătitor de CASS.

Conform materialelor ANAF pentru contribuabili, la calculul plafonului CASS se cumulează, în principal, veniturile nete din activități independente, drepturi de proprietate intelectuală, cedarea folosinței bunurilor (chiria clasică), venituri din investiții (inclusiv dobânzi bancare, dividende, câștiguri bursiere), precum și alte venituri specificate în Codul fiscal. Ghidurile recente ale ANAF reiau această listă și explică faptul că se iau în calcul veniturile pentru care există obligația declarării în România, nu și veniturile neimpozabile.

În practică, ai de analizat veniturile cumulate în câteva situații tipice:

  • ai atât dividende de la firma ta, cât și dobânzi bancare consistente
  • închiriezi un apartament și ai, în paralel, economii la termen
  • ești freelancer/PFA, încasezi onorarii și ții o parte din bani în depozite cu dobândă
  • ai câștiguri bursiere plus dobânzi și poate o chirie ocazională

Exemplu real din viața de firmă: un asociat unic la un SRL de servicii își ia dividende de 50.000 lei, are câteva depozite bancare care îi aduc 8.000 lei dobânzi și un apartament dat în chirie, de unde îi rămân 18.000 lei net. Fiecare venit luat separat poate părea „sub plafon”, dar cumulat trece lejer de nivelul de 6 salarii minime și probabil de cel de 12, astfel că intervine obligația de CASS pe baza de calcul corespunzătoare.

Cum se compară dobânzile bancare cu plafoanele de CASS

Datele oficiale ale ANAF arată că pentru veniturile din investiții, inclusiv dobânzi, CASS se datorează când totalul veniturilor relevante depășește pragul de 6 salarii minime brute pe țară, existând și pragurile de 12 și 24 de salarii minime pentru baze de calcul mai mari. Explicații clare se regăsesc în comunicate ANAF în care se dau exemple de calcul la dobânzi și dividende pentru anii recenți.

Aplicat pentru 2026, pe baza salariului minim de 4.050 lei valabil la 1 ianuarie, discuția se poartă aproximativ în felul următor (fără a substitui interpretarea contabilului, pentru că plafoanele exacte trebuie verificate pe forma la zi a Codului fiscal):

  • 6 salarii minime înseamnă un plafon anual echivalent cu 6 x 4.050 lei
  • 12 salarii minime înseamnă 12 x 4.050 lei
  • 24 salarii minime înseamnă 24 x 4.050 lei

Pentru fiecare interval de venit cumulat, CASS se datorează în cotă de 10% aplicată la una dintre aceste baze (de 6, 12 sau 24 salarii minime), nu la toată suma încasată, așa cum rezultă din exemplele date de ANAF pentru anii anteriori, unde dobânzile se compară cu plafoanele și se arată concret cum se ajunge la contribuția datorată.

Important pentru cine are depozite mari: dobânzile nu se „curăță” prin faptul că banca a reținut impozitul. Pentru CASS, impozitul la sursă nu contează la plafon; contează venitul brut sau net conform regulilor fiscale pentru venituri din investiții. De aceea, dacă ești un asociat care își lasă cash-ul firmei în dividende, în paralel, ține economii personale în depozite, trebuie să te uiți la sumele cumulate, nu doar la extrasul de cont.

Dobânzi, dividende, chirii: cum se adună și când apar obligațiile

Codul fiscal tratează dobânzile bancare la capitolul venituri din investiții, alături de dividende și câștiguri de capital. Materiale de specialitate și ghiduri pentru 2026 explică faptul că, pentru încadrarea la CASS, se iau în calcul veniturile realizate din România și din afara României, pentru fiecare categorie relevantă, și se înscriu în declarația unică la o rubrică specială de „venituri realizate pentru încadrarea ca plătitor de CASS”.

Să zicem că ai o firmă mică de consultanță și în 2026 îți iei dividende de 40.000 lei. Pe lângă asta, ai avut un depozit la bancă ce a generat dobânzi de 7.000 lei și chirii de 15.000 lei net (după cheltuieli deductibile). Individual, nici unul dintre aceste venituri nu atinge un plafon mare. Dar, cumulat, treci de nivelul aproximativ al celor 6 salarii minime (raportat la 4.050 lei) și probabil ajungi undeva spre plafonul de 12 salarii minime.

În astfel de cazuri, în loc să întrebi „plătesc CASS pe dobânzi?”, întrebarea corectă este: „care este totalul veniturilor mele din investiții și alte surse relevante, pe anul 2026, și peste ce plafon mă duc?” De aici decurg:

1) Necesitatea de a face o simulare de început de an (sau măcar de toamnă), eventual cu contabilul, pentru a vedea dacă vei atinge vreun plafon.
2) Obligația de a completa declarația unică dacă depășești plafonul de 6 salarii minime, chiar dacă nu ai altă sursă de venit decât dobânzile sau dividendele.

O observație pe care o auzim des de la antreprenorii cu care vorbim: până nu au primit notificări sau nu au avut un control, nu au realizat că acel cont de economii în care tot reinvestesc dobânzile, plus dividendele „mai grase” dintr-un an bun, îi împing direct în zona de CASS pe venituri cumulate. Pe hârtie, fiecare venit părea mic, dar suma totală schimbă jocul.

Când are sens să ceri ajutorul contabilului și ce poți verifica singur

Calculul CASS pentru dobânzi bancare și venituri cumulate nu este imposibil de făcut singur, dar marginea de eroare este mare când ai mai multe surse de venit și când legislația se schimbă de la un an la altul. Codul fiscal a fost modificat pentru anii 2024-2026, inclusiv pe zona veniturilor din investiții, după cum arată formele consolidate și analizele de specialitate, iar regulile pentru ce intră sau nu intră în plafon se rafinează periodic.

Câteva lucruri poți însă să le faci singur, înainte să ajungi la contabil:

  • strânge extrasele de cont cu dobânzile încasate pe 2026 și situațiile de la broker/bancă
  • notează ce dividende ai încasat efectiv, ce chirii nete ai și ce alte venituri din listele ANAF intră în plafon
  • verifică, în ghiduri actualizate, plafonul în salarii minime folosit pentru anul 2026 și cota de 10% la CASS

Dincolo de acest punct, merită ca un contabil sau consultant fiscal să confirme: ce venituri intră efectiv în plafonul tău, ce sume sunt neimpozabile și nu se iau în calcul (de exemplu anumite despăgubiri sau indemnizații), ce perioadă acoperă fiecare venit și cum se completează declarația unică pentru acel an. ANAF a introdus, potrivit datelor publice, o versiune „inteligentă” a declarației unice care pregătește unele calcule, dar responsabilitatea pentru corectitudinea sumelor rămâne la contribuabil.

Întrebări frecvente

Când devin dobânzile bancare relevante pentru CASS?

Când le aduni cu alte venituri din investiții, chirii sau activități independente și totalul pe anul 2026 ajunge cel puțin la plafonul de 6 salarii minime brute în vigoare la 1 ianuarie. Atunci trebuie analizată situația, de regulă, depusă declarația unică.

Dacă am doar dobânzi bancare mici, mai trebuie să depun declarația unică?

Dacă dobânzile sunt singura sursă de venit relevantă și totalul lor anual este sub plafonul de 6 salarii minime, în general nu datorezi CASS și nu apare obligația declarației unice pentru acest motiv. Situațiile particulare se verifică însă cu un contabil.

Ce salariu minim se folosește pentru plafoanele CASS în 2026?

La data redactării, ghidurile fiscale arată că, pentru încadrarea la CASS, se folosește salariul minim brut pe țară valabil la 1 ianuarie al anului de venit, chiar dacă în cursul anului acesta crește. Pentru 2026, este salariul minim de 4.050 lei de la 1 ianuarie.

În multe firme mici, dobânzile bancare sunt tratate ca un „bonus” fără impact fiscal serios. Regimul actual al CASS forțează însă o privire de ansamblu: nu cât câștigi pe fiecare sursă, ci cât încasezi cumulat și ce praguri atingi. Iar asta este genul de discuție care, dacă o pornești la timp cu contabilul, te poate scuti de surprize neplăcute la câțiva ani distanță.

Acest articol are rol informativ și nu constituie consultanță fiscală, contabilă sau juridică. Reglementările privind CASS și plafoanele se pot modifica, iar aplicarea lor depinde de situația concretă a fiecărei persoane, de aceea verifică întotdeauna cu un contabil sau la ANAF înainte de a lua o decizie.